Ai cu ce?

Echipamentul calatorului pe poteci de munte:

● bagajele inutile ramin acasa! Nu trebuie sa aveti nimic in miini, decit bastonul de sprijin
● se va procura un rucsac, cu sau fara cadru metallic, si in nici un caz o geanta mare pe un singur umar, care stinjeneste si dezechilibreaza in timpul mersului.
● vestimentatia trebuie aleasa asa incit sa apere de frig, de ploaie, de vint si de soare
● se vor folosi bocanci cu talpa striata si rezistenta purtati in prealabil pentru nu a crea discomfort la mers. Nu se recomanda incaltamintea de plastic sau de cauciuc, deoarece provoaca transpiratie abundenta.
● atentie la ciorapi! Se recomanda si vara ciorapi de lina, peste o pereche subtire din bumbac.

Echipamentul individual: haine, lenjerie si ciorapi de schimb, alimente, trusa igienico-sanitara (prosop, sapun, pasta si perie de dinti), lanterna, ac si ata, citeva ace de siguranta, nasturi de rezerva, briceag, lingura, furculita, cana, castron. Pe cit posibil, tacimurile vor fi din aluminiu.

Echipamentul colectiv: trusa medicala, corturi, saci de dormit, toporisca, sfoara, butelii, aragaz de drumetie, chibrituri etc.

Ciinele ciobanesc latra, drumetii ce fac?

Iata citeva sfaturi ce nu trebuiesc uitate:
● la primul latrat, ce aduna toti ciinii, grupul de excursionisti va deveni compact;

● nu este recomandat asezatul pe pamint; pentru aparare, se poate incerca o aplecare rapida spre pamint, ca si cum am lua o piatra, gest la care ciinii, de obicei, se retrag. Daca ati fost inspirati sa luati o “tisnitoare” cu solutie de ammoniac, folositi-o cu incredere. Gustul neplacut al acestei solutii ii indeparteaza destul de repede. De asemenea, fiecare turist, care vrea sa fie pe deplin turist, sigur si-a procurat in drum un baston, ce poate fi folosit impotriva ciinilor prin zgirierea pamintului cu acesta.

Citeva notiuni despre orientare

Pe linga busola si harta, care nu trebuie sa lipseasca din echipamentului excursionistilor, este bine de stiut si cum sa te orientezi dupa semnele naturale:
● musuroaie de furnici se afla mereu la sudul copacilor inalti sau a stincilor;
● brazii si molizii mari au rasina scursa pe coaja mai ales in partea ed sud;
● pinul are coaja rosiatica mai deschisa spre sud si mai negricioasa spre nord;
● mesteacanul are coaja mai intunecata si patata spre partea nordica;
● o piatra mare dintr-o poiana are pamintul de alaturi mai uscat in partea sudica si mai umed spre nord;
● un trunchi putrezit, acoperit cu muschi, are partea dinspre nord mai umeda;
● frunctele (zmeura, fragi, mure etc.) din poieni se coloreaza mai repede pe partea sudica, raminind mai albicioasa spre nord.

Ce stim si ce trebuie sa stim despre zona pe care o vom strabate?

Inainte sa ne punem rucsacul de drumetie in spate, este necesar sa ne intrebam daca sintem pregatiti din punct de vedere medical de efort pentru o durata mai lunga. Pentru reglarea pulsului si a tonusului se pot face, din vreme, plimbari mai lungi prin oras sau prin parc, in ritm sustinut sau se pot urca scarile la apartament fara a folosi liftul, de cit mai multe ori pe zi. Astfel putem profita de ocazie sa ne testam incaltamintea de munte.
Daca pina nu de mult trebuia sa cautam prin biblioteci carti de specialitate despre zonele turistice, astazi cu un simplu “search” pe Google putem studia harti cu trasee turistice, documente despre flora si fauna din zona, despre obiectivele turistice de pe traseu, despre specificul obiceiurilor si traditiilor. Toate aceste informatii sint foarte importante pentru alegerea datei de plecare. Ar fi pacat sa ratati manifestari ca Hora de la Prislop, Simbra Oilor, Tirgul de fete de pe Muntele Gaina sau alte sarbatori din lipsa unor informatii.

Cei care stau toata ziua cu aparatul de fotografiat la git sperind sa intilneasaca o caprioara sau un cerb, trebuie sa ia in considerare faptul ca erbivorele (caprioare, tapi, cerbi etc.) pot fi vazute dimineata, inainte de rasaritul soarelui, la limita dintre finite si padure, cind se retrag de la pascut. Animalele nu vor fi intimpintate cu tipete sau fluieraturi. Ginditi-va ce ar inseamna pentru un om o sperietura de proportii dupa o masa copioasa J. Veveritele si alte animale (nevastuici, iepuri, vulpi) pot fi vazute oricind, dar numai daca excursionistul merge in liniste. Contrar celor povestite de vinatori, animalele de prada (ris, lup, urs) nu ataca de obicei omul, fiind destul de greu de vazut, mai ales daca se pleaca intr-un grup mare de drumeti. Daca intilniti o vipera ce se incalzeste la soara, ignorati-o pentru ca poate deveni agresiva, iar muscatura sa poate avea consecinte grave. In muntii ce depasesc altitudinea de 2.000 de metri (Bucegi, Fagaras, Rodnei, Retezat etc) se pot vedea in tot timpul zilei caprele negre in plina demonstratie de alipinism pe stincile innacesibile. Tot in aceste zone se pot vedea marmotele de stinca, care dau un fluierat de avertizare la vederea calatorilor, ascunzindu-se repede in vizuinile lor.