Drumetiile in munti incep, aproape fara sa ne dam seama, cu mult inainte de a lua rucsacul in spate. Auzim povesti, legende sau ne minunam in fata unor instantanee surprinse de calatori neobositi pe cararile muntilor. E primul pas. Natura ne atrage prin mister si privelisti si putini dintre noi pot spune "nu" invitatiei mute pe care ne-o face.
Fie ca vorbim de Carpati, Olimp, Himalaya, Caucaz sau Alpi, la poalele fiecaruia dainuie cite o legenda. Calatorii le povestesc din vechime, iar in zorul vorbirii personajele se transforma, devin magice, iar locurile si intimplarile capata un farmec aparte. Spirit de aventura, curiozitate, pasiune...un om al muntelui nu le are doar pe acestea. El poate sa inteleaga natura, legile ei, dar si regulile scrise pe care orice turist trebuie sa le cunoasca.
In Carpatii nostri, pe undeva in Bucegi, se crede ca ar fi fost pestera in care s-a retras spre meditatie timp de mai multi ani Zamolxis, marele zeu al dacilor. Legendele spun ca Dochia, fiica lui Decebal, s-a ascuns de romani pe muntele Ceahlau, travestita in pastorita. La venirea soldatilor ce o cautau, spre a o duce la Roma legata in urma carului triumfal al imparatului, ea a invocat duhul muntelui sa o transforme in stana de piatra spre a nu indura o asemenea umilinta. Calatorii pot vedea si astazi stincile care poarta numele Dochiei.
Muntele Rarau a fost pentru un rastimp, intre doua batalii, refugiul familiei domnitorului Petru Rares. Aici s-a ascuns de tatari doamna Elena si fiul Stefanita impreuna cu tezarului voievodului. Stincile care i-au adapostit se numesc Pietrele Doamnei. Si astazi mai sint temerari care vin si cauta comoara la poalele stincilor.
In Calimani, acea fantastica alcatuire de stinci, numita 12 Apostoli se crede ca a fost un sanctuar de inchinaciune si jertfa al unei populatii stravechi. Voinicul Iorgovan a taiat cu o lovitura de palos virful unui munte, care de atunci se numeste Retezat. Pe creasta Fagarasului, la o trecere ingusta se afla Fereastra Zmeilor, ce strajuieste calea drumetilor, iar pe versantul sudic se ridica ruinele cetatii Poienari, cuibul de vulturi al nu mai putin legendarului Vlad Tepes. Mai amintim pesterile din muntii Apuseni, creasta Cocosului din Maramures, stincile din Ciucas sau locuintele si lacasele de cult crestin sapate in stinca, in muntii Buzaului.
In Obcinele Bucovinei se afla vestitele minastiri unice in lume, fiecare avind povestea ei. Oamenii de la sate inca mai cred ca padurile si muntii sint locuiti de Muma-Padurii si de alte fiinte fantastice. Se crede ca padurile erau odata pline de animale fabuloase, reale sau scornite de imaginatia localnicilor. Vie este si astazi legenda bourului miraculos, vinat de Dragos Voda, bour al carui cap a devenit blazonul Moldovei medievale.
Legendele, peisajul si parfumul naturii ne cheama la drumetie indiferent de anotimp sau de virsta. Nu multi sint cei care inteleg legile naturii si cit de important este sa le respecte. Fiecare calator are libertatea de a "edita" propriul set de reguli in care sa imbine responsabilitatea si atentia cu aventura si, de ce nu, cu umorul.
Fie ca vorbim de Carpati, Olimp, Himalaya, Caucaz sau Alpi, la poalele fiecaruia dainuie cite o legenda. Calatorii le povestesc din vechime, iar in zorul vorbirii personajele se transforma, devin magice, iar locurile si intimplarile capata un farmec aparte. Spirit de aventura, curiozitate, pasiune...un om al muntelui nu le are doar pe acestea. El poate sa inteleaga natura, legile ei, dar si regulile scrise pe care orice turist trebuie sa le cunoasca.In Carpatii nostri, pe undeva in Bucegi, se crede ca ar fi fost pestera in care s-a retras spre meditatie timp de mai multi ani Zamolxis, marele zeu al dacilor. Legendele spun ca Dochia, fiica lui Decebal, s-a ascuns de romani pe muntele Ceahlau, travestita in pastorita. La venirea soldatilor ce o cautau, spre a o duce la Roma legata in urma carului triumfal al imparatului, ea a invocat duhul muntelui sa o transforme in stana de piatra spre a nu indura o asemenea umilinta. Calatorii pot vedea si astazi stincile care poarta numele Dochiei.
Muntele Rarau a fost pentru un rastimp, intre doua batalii, refugiul familiei domnitorului Petru Rares. Aici s-a ascuns de tatari doamna Elena si fiul Stefanita impreuna cu tezarului voievodului. Stincile care i-au adapostit se numesc Pietrele Doamnei. Si astazi mai sint temerari care vin si cauta comoara la poalele stincilor.
In Calimani, acea fantastica alcatuire de stinci, numita 12 Apostoli se crede ca a fost un sanctuar de inchinaciune si jertfa al unei populatii stravechi. Voinicul Iorgovan a taiat cu o lovitura de palos virful unui munte, care de atunci se numeste Retezat. Pe creasta Fagarasului, la o trecere ingusta se afla Fereastra Zmeilor, ce strajuieste calea drumetilor, iar pe versantul sudic se ridica ruinele cetatii Poienari, cuibul de vulturi al nu mai putin legendarului Vlad Tepes. Mai amintim pesterile din muntii Apuseni, creasta Cocosului din Maramures, stincile din Ciucas sau locuintele si lacasele de cult crestin sapate in stinca, in muntii Buzaului.
In Obcinele Bucovinei se afla vestitele minastiri unice in lume, fiecare avind povestea ei. Oamenii de la sate inca mai cred ca padurile si muntii sint locuiti de Muma-Padurii si de alte fiinte fantastice. Se crede ca padurile erau odata pline de animale fabuloase, reale sau scornite de imaginatia localnicilor. Vie este si astazi legenda bourului miraculos, vinat de Dragos Voda, bour al carui cap a devenit blazonul Moldovei medievale.
Legendele, peisajul si parfumul naturii ne cheama la drumetie indiferent de anotimp sau de virsta. Nu multi sint cei care inteleg legile naturii si cit de important este sa le respecte. Fiecare calator are libertatea de a "edita" propriul set de reguli in care sa imbine responsabilitatea si atentia cu aventura si, de ce nu, cu umorul.
