Cum ne asezam bagajul in rucsac si in spate?

Pentru asezarea in rucsac se impun citeva precizari:

● in partea dinspre spatele nostru vom aseza punga cu hainele de schimb;
● in interior, la baza, se pun obiectele cele mai grele (cutii cu alimente, conserve etc.);
● deasupra lor, trusa sanitara si cea igienica personala;
● hanoracul si pelerine de ploaie se pun chiar sub cap, pentru a putea fi scoase cit mai repede;
● in buzunare se pun obiectele mici, dar importante (harta, busola, aparat foto, mici gustari, ochelari de soare etc.);
● sacul de dormit si cortul, ambalate in husele lor impermeabile, se vor lega in partea de jos a rucsacului, asa incit in timpul mersului sa nu jeneze.

Si sfaturile nu se opresc aici.... despre cum trebuie asezat rucsacul in spatele turistului stiti?

Legile lui Murphy...

1. legate de pietricica din pantof:

● marimea unei pietre din pantoful tau este direct proportionala cu numarul de ore de cind esti pe drum;
● greutatea ghetelor tale este si ea direct proportionala cu patratul numarului de ore de cind esti pe drum;
● orice pietricica din pantoful tau va migra, impotriva variatiei presiunii, spre punctual cel mai dezagreabil pentru tine.

2. destinate rucsacului:
● aranjeaza lucrurile in asa fel, incit ecutia si Universul sa se potriveasca, fara a cere vreo schimbare reala la vreuna din ele;
● greutatea rucsacului tau creste direct proportional cu cantitatea de mincare pe care o consume din el. Daca iti termini mincarea, greutatea rucsacului va creste in continuare.

Si totusi... ce stim despre Murphy?

Clau despre blogging&jurnalism

Asemanari:
1. bloggerul si jurnalistul au in comun pasiunea pentru cuvinte si interesul pentru informatie, dar ambii pot fi si manipulati fara voia lor;
2. blogul si celelalte produse media pot fi specializate pe anumite domenii, pot fi doar de opinie sau de informatie generala;
3. pot exista reclame atit pe bloguri cit si pe siteurile publicatiilor/posturilor tv;
4. nici bloggerul nici jurnalistul nu scrie doar pentru el;
5. atit bloggerul cit si jurnalistul se poate semna cu alt nume/nickname;

Deosebiri:
1. oricine are acces la internet isi poate crea un blog, dar nu oricine are acces la ziar/tv/radio poate avea propria rubrica/emisiune etc.
2. costurile pentru crearea blogului si postarea articolelor pe el sint minime (abonamentul la internet), in timp ce pentru a scoate un ziar/ pentru a avea un post TV ai nevoie ori de o matusa Tamara ori de sponsori
3. pe blog poti contoriza mai usor numarul cititorilor; la un ziar de exemplu, tirajul sau nu este egal cu numarul cititorilor articolului semnat de Xulescu;
4. pe blog nu exista alta editare decit a proprietarului blogului;
5. bloggerul scapa de cenzura superiorilor de redactie/finantatorului/jocului de interese;
6. blogul iti ofera si alte surse de informare (linkuri catre alte siteuri, filmulete, poze);
7. pe blog, cititorii pot completa in timp util informatia prin comentarii, ceea ce nu se poate intimpla intr-un ziar pe suport de hirtie decit a doua zi;insa, pe siteurile media exista si aceste comentarii;
8. pe blog poti arata ce siteuri vizitezi, ce scriu prietenii tai, de unde te documentezi, ce-i recomanzi publicului sa citeasca;
9. feedbackul unui blog este mult mai usor vizibil decit al unui alt tip de media
10. niciodata ziarul/postul tv/ radio nu va putea avea in spate un singur om, dar un singur om poate duce in spate mai mult decit un singur blog... depinde cit e de fortos :p

Leonard Cohen - In my secret life (ca premiu pentru cel/cea care a citit pina la sfirsit :P)

Laura despre blogging&jurnalism

Asemanari:

1. atit bloggerul cit si jurnalistul ofera o informatie

2. exista un public tinta

3. textul este completat de imagini
4. pot aparea informatii in format video (pe siteurile publicatiilor si televiziunilor cit si pe bloguri)

5. exista articole de opinie si pe bloguri, dar si in media tiparita sau online

Deosebiri:

1. pe blog informatiile postate nu sint cenzurate

2. blogul are un feedback mai evident

3. blogurile sint caracterizate printr-o interactivitate mai mare
4. nu exista un numar limitat de caractere la redactarea articolului pentru blog

5. blogurile pot fi personalizate

6. pe blog nu exista forum (pe siteurile publicatiilor/posturilor tv exista)

7. blogul nu necesita eforturi financiare

8. pe blog se poate contoriza mai usor numarul cititorilor

9. pe blog se pot face modificari ulterioare la articolele deja postate

10. o singura persoana editeaza, de obicei, continutul unui blog

Ce mincam pe munte?

● apa: 2 sticle de plastic de 0,5 L/ zi sint suficiente. In loc de pahar putem folosi o cutie din carton metalizat la interior, care se pliaza la fund si lateral. In felul acesta nu este ocupat loc in rucsac sau in buzunar.
●alimentele: trebuie sa fie usoare, consistente si cit mai putin alterabile, san u se sfarme sau se se scurga in rucsac. Pot fi ambulate in cutii de plastic, metal, staniol etc.
● aperitive: nuci, alone, biscuiti sarati, covrigi – se servesc la popasuri scurte.
● prinzul: sandwichuri cu salam, sunca, carne fripta, oua fierte tari combinate cu legume fara zeama (castraveti, ardei, gogosari, ceapa etc.)
● desert: ciocolata, biscuiti, prajituri, bomboane, napolitane, mere. In punga cu pine, pentru a ramine mai mult timp proaspata si pentru a nu deveni sfarimicioasa se pune un mar intreg necuratat.

Ai cu ce?

Echipamentul calatorului pe poteci de munte:

● bagajele inutile ramin acasa! Nu trebuie sa aveti nimic in miini, decit bastonul de sprijin
● se va procura un rucsac, cu sau fara cadru metallic, si in nici un caz o geanta mare pe un singur umar, care stinjeneste si dezechilibreaza in timpul mersului.
● vestimentatia trebuie aleasa asa incit sa apere de frig, de ploaie, de vint si de soare
● se vor folosi bocanci cu talpa striata si rezistenta purtati in prealabil pentru nu a crea discomfort la mers. Nu se recomanda incaltamintea de plastic sau de cauciuc, deoarece provoaca transpiratie abundenta.
● atentie la ciorapi! Se recomanda si vara ciorapi de lina, peste o pereche subtire din bumbac.

Echipamentul individual: haine, lenjerie si ciorapi de schimb, alimente, trusa igienico-sanitara (prosop, sapun, pasta si perie de dinti), lanterna, ac si ata, citeva ace de siguranta, nasturi de rezerva, briceag, lingura, furculita, cana, castron. Pe cit posibil, tacimurile vor fi din aluminiu.

Echipamentul colectiv: trusa medicala, corturi, saci de dormit, toporisca, sfoara, butelii, aragaz de drumetie, chibrituri etc.

Ciinele ciobanesc latra, drumetii ce fac?

Iata citeva sfaturi ce nu trebuiesc uitate:
● la primul latrat, ce aduna toti ciinii, grupul de excursionisti va deveni compact;

● nu este recomandat asezatul pe pamint; pentru aparare, se poate incerca o aplecare rapida spre pamint, ca si cum am lua o piatra, gest la care ciinii, de obicei, se retrag. Daca ati fost inspirati sa luati o “tisnitoare” cu solutie de ammoniac, folositi-o cu incredere. Gustul neplacut al acestei solutii ii indeparteaza destul de repede. De asemenea, fiecare turist, care vrea sa fie pe deplin turist, sigur si-a procurat in drum un baston, ce poate fi folosit impotriva ciinilor prin zgirierea pamintului cu acesta.

Citeva notiuni despre orientare

Pe linga busola si harta, care nu trebuie sa lipseasca din echipamentului excursionistilor, este bine de stiut si cum sa te orientezi dupa semnele naturale:
● musuroaie de furnici se afla mereu la sudul copacilor inalti sau a stincilor;
● brazii si molizii mari au rasina scursa pe coaja mai ales in partea ed sud;
● pinul are coaja rosiatica mai deschisa spre sud si mai negricioasa spre nord;
● mesteacanul are coaja mai intunecata si patata spre partea nordica;
● o piatra mare dintr-o poiana are pamintul de alaturi mai uscat in partea sudica si mai umed spre nord;
● un trunchi putrezit, acoperit cu muschi, are partea dinspre nord mai umeda;
● frunctele (zmeura, fragi, mure etc.) din poieni se coloreaza mai repede pe partea sudica, raminind mai albicioasa spre nord.

Ce stim si ce trebuie sa stim despre zona pe care o vom strabate?

Inainte sa ne punem rucsacul de drumetie in spate, este necesar sa ne intrebam daca sintem pregatiti din punct de vedere medical de efort pentru o durata mai lunga. Pentru reglarea pulsului si a tonusului se pot face, din vreme, plimbari mai lungi prin oras sau prin parc, in ritm sustinut sau se pot urca scarile la apartament fara a folosi liftul, de cit mai multe ori pe zi. Astfel putem profita de ocazie sa ne testam incaltamintea de munte.
Daca pina nu de mult trebuia sa cautam prin biblioteci carti de specialitate despre zonele turistice, astazi cu un simplu “search” pe Google putem studia harti cu trasee turistice, documente despre flora si fauna din zona, despre obiectivele turistice de pe traseu, despre specificul obiceiurilor si traditiilor. Toate aceste informatii sint foarte importante pentru alegerea datei de plecare. Ar fi pacat sa ratati manifestari ca Hora de la Prislop, Simbra Oilor, Tirgul de fete de pe Muntele Gaina sau alte sarbatori din lipsa unor informatii.

Cei care stau toata ziua cu aparatul de fotografiat la git sperind sa intilneasaca o caprioara sau un cerb, trebuie sa ia in considerare faptul ca erbivorele (caprioare, tapi, cerbi etc.) pot fi vazute dimineata, inainte de rasaritul soarelui, la limita dintre finite si padure, cind se retrag de la pascut. Animalele nu vor fi intimpintate cu tipete sau fluieraturi. Ginditi-va ce ar inseamna pentru un om o sperietura de proportii dupa o masa copioasa J. Veveritele si alte animale (nevastuici, iepuri, vulpi) pot fi vazute oricind, dar numai daca excursionistul merge in liniste. Contrar celor povestite de vinatori, animalele de prada (ris, lup, urs) nu ataca de obicei omul, fiind destul de greu de vazut, mai ales daca se pleaca intr-un grup mare de drumeti. Daca intilniti o vipera ce se incalzeste la soara, ignorati-o pentru ca poate deveni agresiva, iar muscatura sa poate avea consecinte grave. In muntii ce depasesc altitudinea de 2.000 de metri (Bucegi, Fagaras, Rodnei, Retezat etc) se pot vedea in tot timpul zilei caprele negre in plina demonstratie de alipinism pe stincile innacesibile. Tot in aceste zone se pot vedea marmotele de stinca, care dau un fluierat de avertizare la vederea calatorilor, ascunzindu-se repede in vizuinile lor.

O floare pentru studentii din Virginia

32 de colegi ai noştri, studenţi şi profesori, au fost ucişi într-o tragedie fără sens care a zguduit America şi lumea întreagă. Daca te simti solidar, vino vineri la ora 12:00 la treptele din fata Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi si lasa o floare pentru ei.

via Blogul pentru Informarea studentilor.

... si spuneti si voi mai departe

Legende pe drumuri de munte

Drumetiile in munti incep, aproape fara sa ne dam seama, cu mult inainte de a lua rucsacul in spate. Auzim povesti, legende sau ne minunam in fata unor instantanee surprinse de calatori neobositi pe cararile muntilor. E primul pas. Natura ne atrage prin mister si privelisti si putini dintre noi pot spune "nu" invitatiei mute pe care ne-o face.

Fie ca vorbim de Carpati, Olimp, Himalaya, Caucaz sau Alpi, la poalele fiecaruia dainuie cite o legenda. Calatorii le povestesc din vechime, iar in zorul vorbirii personajele se transforma, devin magice, iar locurile si intimplarile capata un farmec aparte. Spirit de aventura, curiozitate, pasiune...un om al muntelui nu le are doar pe acestea. El poate sa inteleaga natura, legile ei, dar si regulile scrise pe care orice turist trebuie sa le cunoasca.

In Carpatii nostri, pe undeva in Bucegi, se crede ca ar fi fost pestera in care s-a retras spre meditatie timp de mai multi ani Zamolxis, marele zeu al dacilor. Legendele spun ca Dochia, fiica lui Decebal, s-a ascuns de romani pe muntele Ceahlau, travestita in pastorita. La venirea soldatilor ce o cautau, spre a o duce la Roma legata in urma carului triumfal al imparatului, ea a invocat duhul muntelui sa o transforme in stana de piatra spre a nu indura o asemenea umilinta. Calatorii pot vedea si astazi stincile care poarta numele Dochiei.

Muntele Rarau a fost pentru un rastimp, intre doua batalii, refugiul familiei domnitorului Petru Rares. Aici s-a ascuns de tatari doamna Elena si fiul Stefanita impreuna cu tezarului voievodului. Stincile care i-au adapostit se numesc Pietrele Doamnei. Si astazi mai sint temerari care vin si cauta comoara la poalele stincilor.

In Calimani, acea fantastica alcatuire de stinci, numita 12 Apostoli se crede ca a fost un sanctuar de inchinaciune si jertfa al unei populatii stravechi. Voinicul Iorgovan a taiat cu o lovitura de palos virful unui munte, care de atunci se numeste Retezat. Pe creasta Fagarasului, la o trecere ingusta se afla Fereastra Zmeilor, ce strajuieste calea drumetilor, iar pe versantul sudic se ridica ruinele cetatii Poienari, cuibul de vulturi al nu mai putin legendarului Vlad Tepes. Mai amintim pesterile din muntii Apuseni, creasta Cocosului din Maramures, stincile din Ciucas sau locuintele si lacasele de cult crestin sapate in stinca, in muntii Buzaului.

In Obcinele Bucovinei se afla vestitele minastiri unice in lume, fiecare avind povestea ei. Oamenii de la sate inca mai cred ca padurile si muntii sint locuiti de Muma-Padurii si de alte fiinte fantastice. Se crede ca padurile erau odata pline de animale fabuloase, reale sau scornite de imaginatia localnicilor. Vie este si astazi legenda bourului miraculos, vinat de Dragos Voda, bour al carui cap a devenit blazonul Moldovei medievale.

Legendele, peisajul si parfumul naturii ne cheama la drumetie indiferent de anotimp sau de virsta. Nu multi sint cei care inteleg legile naturii si cit de important este sa le respecte. Fiecare calator are libertatea de a "edita" propriul set de reguli in care sa imbine responsabilitatea si atentia cu aventura si, de ce nu, cu umorul.